Copyright © EcoLogica
Design by Dzignine
Monday, September 26, 2011

Încălzirea globală. Efecte şi soluţii

Tot mai des auzim în jurul nostru vorbindu-se despre încălzirea globală. Efectele generate de aceasta se manifestă cu o frecvenţă tot mai mare şi cu o intensitate accentuată. Inundaţiile, incendiile şi chiar tornadele nu au mai ocolit ţara noastră în ultimii ani. Specialiştii în domeniu trag numeroase semnale de alarmă cu privire la acest subiect.
Temperatura medie globală a crescut cu 0,8°C iar estimările arată că limita suportabilităţii este de încă maxim 2°C. Activităţile umane emiţătoare de CO2 se derulează la o scară din ce în ce mai mare, determinând astfel o creştere a temperaturii medii globale într-un rimt mult mai alert decât cel înregistrat până acum.
Pentru a menţine creşterea temperaturii medii globale sub 2°C, emisiile de CO2 ar trebui reduse cu 50% până în anul 2050. La nivel global, emisiile de CO2 nu sunt distribuite deloc în mod egal, unele ţări având emisii foarte mari, atât ca valoare globală cât şi raportat la numărul de locuitori. Astfel, SUA emite anual 5,9 miliarde tone de CO2, de zece ori mai mult decât Africa Subsahariană.
Se estimează că în curând China va depăşi SUA, devenind astfel cel mai mare emiţător de CO2, ca valoare absolută. Raportat la numărul de locuitori, la nivelul SUA emisiile de CO2 ating valoarea medie anuală de 20 tone/persoană, în timp ce în Africa Subsahariană acestea ating doar 0,9 tone/persoană. În China, deşi emisiile globale le vor devansa în curând pe cele din SUA, raportat la numărul de locuitori acestea ating doar a şasea parte din emisiile anuale pe cap de locuitor înregistrate la nivelul SUA şi a treia parte raportat la nivelul UE.
În acelaşi timp, Guvernele multor ţări sunt mult mai preocupate de producerea de energie decât de reducerea emisiilor de CO2, luând în calcul într-o măsură foarte mică sau uneori chiar deloc, alternativele de producere a energiei regenerabile, care nu afectează mediul înconjurător.
Energia eoliană, solară, geotermală, hidro sau biomasa sunt soluţiile pentru perioada următoare, care pe lângă avantajul de a proteja mediul înconjurător mai prezintă şi alte avantaje, foarte importante din punct de vedere economic: costurile reduse şi imposibilitatea epuizării lor. Dacă în cazul petrolului, al cărbunelui şi gazelor naturale vorbim despre epuizarea resurselor, acest lucru nu este posibil de exemplu în cazul soarelui sau al vântului.
În această situaţie, o responsabilitate tot mai mare îi revine fiecăruia dintre noi. Dacă societatea civilă poate influenţa într-o măsură mai mică politica guvernamentală în domeniul energiei, investiţiile care se fac în acest domeniu şi modalităţile de obţinere a energiei, rolul principal în ceea ce priveşte eficienţa energetică îi revine fiecăruia dintre noi.
Consumul global de energie este influenţat de fiecare consumator individual, iar specialiştii din domeniu indică emisii anuale de CO2 în valoare de maxim 1,3 tone pe persoană, pentru a menţine o creştere medie a temperaturii globale de maxim 2°C. Variantele pe care le avem în ceea ce priveşte reducerea emisiilor de CO2 nu sunt deloc puţine sau de neglijat.
Utilizarea unor maşini cu consum cât mai redus de carburant, folosirea mijloacelor de transport în comun sau a celor nepoluante, cum sunt bicicletele, folosirea de becuri economice, evitarea consumului inutil de energie prin scoaterea încărcătoarelor din priză şi a aparatelor electrice şi electronice atunci când nu le folosim ş.a., sunt doar câteva variante la îndemâna fiecăruia.
Idei precum: “Eu sunt doar o singură persoană, nu am cum să schimb lucrurile…” sau “Eu cred că mă încadrez în limita de 1,3 tone/an, nu am cum să produc atât de mult CO2” sunt de mult depăşite. Un drum cu avionul, pe o distanţă de 2.500 km produce 1,3 tone de CO2. La fel un drum cu o maşină de teren, pe o lungime de maxim 3.000 km.
Procesarea cărnii consumate timp de un an de zile de 4 persoane dintr-o ţară industrializată generează aceeaşi cantitate de gaze cu efect de seră. Prin comparaţie, folosirea bicicletei pentru a ajunge la locul de muncă generează scăderea emisiilor de CO2 cu o jumătate de tonă pe an. Iar dacă toţi consumatorii individuali la nivelul UE ar folosi becuri economice, emisiile anuale s-ar reduce cu 27 milioane de tone.
Crisanta Lungu, Director Executiv GREENPEACE România

sursa: www.econews.ro
Tuesday, September 20, 2011

Ford cu panouri solare

Ford Focus Electric va avea, ca dotare optionala, un plafon dotat cu un sistem fotovoltaic. Astfel, Ford a incheiat un parteneriat cu cei de la SunPower pentru a putea oferi potentialilor clienti posibilitatea a-si incarca masina si in afara retelelor de electricitate. Parteneriatul face parte din programul Ford „Drive Green for Life” si va ajuta proprietarii de Focus Electric sa-si minimizeze costurile.

Panourile solare Sun Power vor genera aproximativ 3.000 de kilowati-ora/an, cantitate suficienta pentru un Ford Focus Electric care parcurge lunar circa 1609 de kilometri (1.000 de mile).

Potrivit Ford pretul de baza al acestui sistem este sub 10.000 de dolari cu toate taxele incluse. Modelul va fi disponibil spre sfarsitul anului si numai pe piata Statelor Unite.

sursa: www.naturenergy.ro
Thursday, September 15, 2011

Maşini electrice şi ecologice la Geneva 2011

La Salonul Auto Geneva 2011 producătorii au venit cu propuneri diverse pentru sisteme de propulsie cât mai ecologice. Iată cele mai interesante 10 maşini electrice şi ecologice de la salonul elveţian.
Maşini electrice şi ecologice la Geneva 2011 
Încet-încet, cam toţi producătorii ne arată maşini electrice, măcar la nivel de concept. Accentul rămâne pe propulsia hibridă, dar nici motorizările convenţionale nu se fac de râs când vine vorba de emisii scăzute de CO2. Iată un TOP 10 ale celor mai importante maşini ecologice prezentate în premieră mondială la Salonul Auto Geneva 2011:
Locul 1: Rolls Royce 102EX
Dacă până şi cea mai luxoasă marcă din lume a ajuns să propună o maşină electrică, e clar că acesta e viitorul, nu? Rolls Royce 102 EX este, de fapt, un prototip de maşină de lux electrică fără un viitor cert, oficialii aşteptând feedback din partea publicului şi clienţilor pentru a lua o decizie privind viabilitatea unui Phantom electric. Inginerii anunţă o autonomie maximă de 200 km pentru limuzina de lux electrică RR 102EX.
Locul 2: BMW ActiveE
Este primul BMW electric de serie, chiar dacă vorbim de o serie redusă, iar maşinile vor fi, practic, nişte cobai testaţi de un public bine ales de către bavarezi. Prin modelul ActiveE, inginerii testează în condiţii reale o mare parte din tehnologia care va echipa noile maşini electrice i3 şi i8. Pentru moment, autonomia lui BMW ActiveE este anunţată ca fiind de 160 km, dar în viitor ni se promite o creştere a acestei valori.
Locul 3: Toyota iQ EV
La Geneva 2011, această maşină electrică de oraş a fost prezentată sub formă de concept, deşi e destul de clar că modelul de serie va fi 95% identic. Dezvoltat în colaborare cu Tesla, Toyota iQ EV este al doilea model cu propulsie strict electrică pe care japonezii îl prezintă publicului, momentan pachetul tehnic anunţând o autonomie de circa 100 km.
Locul 4: Volvo V60 diesel plug-in hybrid
Suedezii se mişcă repede, iar la Geneva 2011 aproape că au uimit asistenţa prin noua versiune diesel-hibrid plug-in, dezvoltată pe baza lui Volvo V60. Maşina este capabilă de un consum mediu de motorină de doar 1,9 litri/100 km, iar emisiile CO2 se cifrează la doar 49 g/km, dar există şi un mod de funcţionare în regim strict electric, autonomia maximă fiind de 50 km.
Locul 5: KIA Rio ISG
Proaspătul model de clasă compactă al coreenilor este fidel motorizărilor clasice, deocamdată, dar, graţie tehnologiei ISG, Rio devine o maşină foarte economică, nivelul minim al emisiilor de CO2 cifrându-se la 85 g/km, iar consumul minim fiind de 3,2 litri/100 km. Aşa încât coreenii reuşesc să ţină piept relativei crize a combustibilului care a început.
Locul 6: Range Rover e
Cel mai "verde" model Land Rover este această versiune Range Rover e, care, deşi pare greu de crezut, are emisii de CO2 de numai 89 g/km. Acest lucru este posibil datorită sistemului hibrid plug-in, care combină un motor V6 diesel de 3,0 litri cu un motor electric, existând posibilitatea de rulare în regim strict electric, pe o distanţă maximă de 32 km. Însă autonomia maximă a maşinii ajunge până la 1.100 km, dacă se utilizează şi motorul diesel.
Locul 7: Nissan Micra DIG-S
Japonezii oferă o motorizare nouă pentru citadina lor, care combină cilindreea redusă cu un compresor mecanic şi cu injecţia directă, astfel rezultând atât valori bune pentru putere şi cuplu, dar mai ales un nivel scăzut al emisiilor de CO2: doar 95 g/km.
Toyota Prius+ - emisii CO2 de circa 106 g/km
Locul 8: Toyota Prius+
Corespondentul european al lui Prius V primeşte un mic "+" la indicativ, dar şi două locuri suplimentare, faţă de omologul său american. Are aceeaşi propulsie hibridă ca şi un Prius normal, dar, fiind mai mare, consumul creşte cu 20%, prin urmare emisiile CO2 se cifrează în jurul valorii de 106 g/km.
Locul 9: Mini Cooper SD
Mini primeşte un nou motor diesel, cu un foarte bun raport între performanţe şi consum. Astfel, vorbim de un diesel common-rail de 2,0 litri şi 143 CP, dar care are emisii CO2 de numai 114 g/km, o valoare foarte bună pentru un diesel de asemenea cilindree şi putere.
Locul 10: Porsche Panamera S Hybrid
Pentru maşinile de lux, versiunile de propulsie hibridă nu sunt cu mult mai scumpe, dar nivelul de poluare este mult mai scăzut: o demonstrează versiunea hibridă Porsche Panamera S Hybrid, care are emisii CO2 de 159 g/km, faţă de 265 g/km versiunea cu motor convenţional.

sursa: www.promotor.ro
Wednesday, September 14, 2011

Agricultura ecologică are succes la Cluj

Suprafeţele de teren cultivate ecologic sunt în plină expansiune în judeţul Cluj.
În alte ţări europene segmentul „bio” al agriculturii a înregistrat o scădere puternică în ultima vreme.
Cheltuielile mari de producţie şi piaţa de desfacere deficitară este compensată de creşterea cererii de alimente pe piaţa clujeană a produselor bio.
Astfel, suprafeţele agricole din judeţ destinate plantaţiilor ecologice au crescut, odată cu creşterea numărului investitorilor pe acest segment.
Situaţia nu e însă asemănătoare şi în străinătate. Spre exemplu în Marea Britanie, tot mai mulţi fermieri renunţă la exploataţiile ecologice pe măsură ce vânzările de produse ecologice sunt tot mai mici, clienţii neputând face faţă preţurilor mari ale produselor. Astfel, suprafaţa de teren aflată în perioadă de conversie a scăzut cu două treimi acum faţă de 2007, potrivit statisticilor oficiale, în timp ce vânzările produselor organice s-au diminuat cu 5,9% în 2010, faţă de anul anterior, totalizând 1,7 miliarde de lire.
Diferenţele înregistrate între situaţia investiţiilor de la nivel local şi cea din alte state se datorează faptului că în România procesul de trecere de la agricultura tradiţională la cea ecologică a început mai târziu, cererea şi piaţa pentru produsele ecologice situându-se acum în perioada de creştere.
Clujul cultivă ecologic
În judeţ a crescut atât suprafaţa cultivată ecologic, de la 300 de ha înregistrate în 2008, la 1.570 de ha în 2011, cât şi numărul de operatori înregistraţi, de la aproximativ 30 la 155 în prezent, conform datelor oferite de Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Regională (DADR) Cluj. “Producătorii ecologici nu au voie să folosească substanţe chimice, organisme modificate genetic, iar animalelor trebuie să li se asigure adăpost şi spaţiu” a explicat Marinela Bodea, de la DADR Cluj.
Creşterea suprafeţei este datorată şi faptului că unii dintre agricultori au reuşit, după o perioadă de câţiva ani de investiţii, să treacă pe profit, utilizând banii pentru a se extinde. „Am muncit doi ani pentru construcţia fermei, după care au durat încă doi ani în care ne-am aflat în perioadă de conversie. Abia după aceea am început să funcţionăm în sistem ecologic normal, iar acum obţinem profit, însă tot profitul îl reinvestim pentru extinderea activităţii, astfel că am ajuns să avem momentan 2.285 de păsări, faţă de 1.700 câte am avut în 2007, la deschidere”, a declarat pentru monitorul Ioan Pop, deţinătorul fermei ecologice Pop Avi.
Nu merg toate ca pe roate
Chiar dacă a crescut numărul magazinelor care comercializează produse ecologice, cea mai mare problemă pentru investitorii în agricultura bio rămâne desfacerea.
“Într-adevăr a crescut piaţa de desfacere, însă avem în continuare probleme la vânzare, procesul trebuind să se desfăşoare în ritm alert din cauza gradului înalt de perisabilitate al produselor”, mai precizează Ioan Pop.
Produsele 100% naturale au tot mai mare trecere
Clujenii se orientează înspre o hrană sănătoasă, în special atunci când e vorba de ceea ce mănâncă copiii. „Tot mai mulţi părinţi ne caută pentru că doresc să introducă în alimentaţia copiilor produsele ecologice”, a explicat proprietarul unei plantaţii ecologice din judeţ.
Creşterea interesului se materializează în creşterea vânzărilor, atât direct la producători, cât şi prin magazine specializate în astfel de comerţ. Situaţia este confirmată de reprezentantul magazinului clujean Casa Bio, care comercializează peste 4.000 de sortimente. „Afacerile au un trend crescător”, a declarat acesta pentru monitorul.
Pe lista cu produse care aduc cele mai mari venituri se numără produsele apicole şi cerealele ecologice, mai spune el.

sursa: www.monitorulcj.ro