Copyright © EcoLogica
Design by Dzignine
Monday, February 27, 2012

EcoLogica, editia a 2-a, 10-13 mai, Cluj-Napoca


Cel mai mare târg de energie regenerabilă şi construcţii ecologice din Transilvania – EcoLogica – a ajuns la cea de-a doua ediție și își deschide porțile în data de 10 mai, în parcarea Centrului Comercial Cora Cluj-Napoca.


Ajuns la a doua ediție, Târgul EcoLogica îşi propune să prezinte publicului larg o gamă variată de echipamente şi tehnologii de producere a energiei regenerabile, precum şi soluţii viabile de construire a unei locuinţe ecologice, la cele mai mici costuri dar cu impact mare asupra mediului înconjurător.
La fel ca la prima ediție, încurajăm participanții să expună și să pună în funcțiune, în cadrul târgului, toate acele echipamente și utilaje care nu pot ajunge în atenția consumatorului final prin alte mijloace: panouri solare, panouri fotovoltaice, pompe de căldură, panouri cu infraroșu etc.
Pentru mai multe informații despre prima ediție, precum și modalitățile de înscriere vă rugăm să consultați blogul evenimentului: www.cluj-ecologica.blogspot.com.
Târgul EcoLogica este un eveniment organizat de Monitorul Events o marcă a Monitorul de Cluj, publicaţie cu peste 13 ani de activitate pe piaţa presei clujene, fondatorul proiectului Monitorul Verde.
Târgul EcoLogica îşi aşteaptă vizitatorii în perioada 10-13 mai 2012, în parcarea celui mai mare Centru Comercial independent din Cluj-Napoca, Cora Hipermarket!
Eveniment organizat cu sprijinul Hipermarket Cora Cluj!


Thursday, February 23, 2012

Care sunt cele 10 masini electrice din Romania

In Romania exista sase modele de autoturisme electrice cu preturi variind intre 22.000 si 109.000 mii de euro.


Abia peste zece ani automobilul electric va deveni un lucru obişnuit. Acesta are încă un preţ ridicat în comparaţie cu autovehiculele clasice, iar durata de viaţă a acumuatorilor este mică.

Deşi pe autoturismul pe care îl conduce, un Oltcit transformat să funcţioneze cu energia furnizată de acumulatori, scrie „Uite că se poate!", inginerul Nicolae Daniel Marinescu recunoaşte că maşinile electrice au încă unele dezavantaje. Trebuie menţionat că Nicolae Marinescu, din Piteşti, este şi primul român care a reuşit, în calitate de persoană fizică să omologheze o maşină electrică.

Maşini electrice second-hand
Piteşteanul a păstrat din vechea maşină Oltcit caroseria, sistemul de frânare, instalaţia electrică şi transmisia. După transformare maşina a fost rebotezată Eltcit iar în locul vechiului motor cu ardere internă a fost instalat un motor electric de motostivuitor, recondiţionat şi procurat de la un depozit de reciclare.
„Nu vedem încă foarte multe astfel de maşini pentru că mai sunt unele probleme care îşi aşteaptă rezolvarea. O maşină electrică dacă o cumperi de nouă este foarte scumpă, nu există staţii speciale de încărcare şi autonomia de deplasare este încă mică", spune Nicolae Marinescu, primul român care a omologat o maşină electrică.
Anul trecut în România au fost înmatriculate doar cinci autovehicule electrice (din care trei Mitsubishi, un Citroen şi un Piaggio).
Potrivit datelor furnizate de Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV) din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, numărul total al autovehiculelor înmatriculate din România a ajuns la zece (din care patru Mitsubishi şi restul câte o bucată din mărcile Citroen, Piaggio, Opel, Oltcit, Jeamean şi Peugeot).

O singură autoutilitară electrică
„În afara celor zece autoturisme electrice mai sunt înmatriculate o autoutilitară, trei motocicluri şi două motocvadricicluri", a precizat Mirela Drîmboveanu de la DRPCIV.
Din totalul celor zece maşini electrice înmatriculate în România, nu toate au fost noi. În afara Oltcitului deţinut de piteşteanul Nicolae Marinescu, Opel-ul şi Citroen-ul au fost maşini second-hand, (însă maşini de fabrică, nu manufacturate) aduse de proprietarii lor din alte ţări ale Uniunii Europene.
Încercările de a comercializa maşini electrice în România datează din anul 2003 când s-a încercat (fără succes) introducerea pe piaţă a modelului indian Reva.

Maşini în teste la universităţi şi institute de cercetare
Anul trecut însă oferta a fost una mai diversificată: Mitsubishi i-Miev (30.000 de euro fătă TVA), Citroen C - Zero (36.700 euro cu TVA), Microcar Electric (22.000 euro), Renault Fluence ZE şi Kangoo Express ZE (26.000 euro, respectiv 25.000 euro) şi chiar modelul american Tesla Roadster (109.000 euro, fără TVA).
Renault România a elaborat, împreună cu companiile de furnizare a energiei, un proiect privind realizarea infrastructurii necesare vehiculelor electrice, acesta urmând să fie propus primăriilor din oraşele cu peste 100.000 de locuitori.
Posesorii de maşini electrice din România, dar şi pasionaţii din acest domeniu au câteva forumuri şi site-uri dedicate pe internet, iar periodic participa la târguri expoziţionale sau întruniri.
„În afara autovehiculelor înmatriculate mai există şi alte exemplare construite, unele funcţionale, altele pentru teste la diverse institute de cercetare. Am cunoscut o persoană din Galaţi, Marin Dobre care a transformat un Trabant astfel încât să circule alimentat din curentul furnizat de acumulatori. Mai este de asemenea cineva care are o maşină Mazda electrică. Universităţile din ţară şi institutele e cercetare dezvoltare au construit de asemenea mai multe modele acţionate electric.
La Facultatea de Transporturi din Bucureşti, din cadrul Universităţii Politehnica există construit un Matiz electric. Asociaţia pentru Promovarea Vehiculelor Electrice din România (AVER) a participat la diverse expoziţii şi prezentări cu modele electrice de Dacia Lăstun, Soleza şi un scuter", a mai menţionat Nicolae Marinescu.

Conceptul hibrid
Trabantul electric din Galaţi a fost transformat în maşină electrică prin montarea unui kit de conversie cumpărat de pe internet şi care a costat 2.400 de euro.
Institutul Naţional de Cercetare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice din Râmnicu-Vâlcea a dezvoltat un concept hibrid autovehicul electric - pile de combustibil cu hidrogen aflat în funcţiune experimentală în cadrul acestui institut din 2008. Directorul acestui institut, Ioan Ştefănescu subliniază însă că în domeniul maşinilor electrice cercetările avansează de la o zi la alta şi va mai dura până când vom vedea mai multe exemplare pe piaţă.
Cercetătorii de la institulul nostru sunt implicaţi, de mai mulţi ani, în domeniul noilor sisteme de propulsie pentru autovehiculele viitorului, în special prin implementarea pilelor de combustibil cu combustibil hidrogen în cadrul autovehiculelor electrice. Cred însă că vor mai trece încă zece ani până când vom vedea circulând pe şosele un număr mare (care să poată fi comparat cu cel al maşinilor clasice) de automobile elctrice.
cititi si restul articolului aici

Sursa: www.romanialibera.ro

Cinci comune clujene aşteaptă de un an avizele pentru energie verde

sursa poza: www.pompedecaldura.eu



Proiectul „Sisteme de încălzire cu energie regenerabilă”, care ar fi trebuit să se deruleze în cinci comune clujene, nu a fost încă aprobat, deşi a trecut un an de când primarii au trimis cererile la Ministerul Mediului. În luna februarie a anului trecut, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj,
Alin Tişe, a eliberat o serie de certificate de
urbanism şi avize necesare pentru realizarea sistemelor de încălzire care utilizează energia sursa:
regenerabilă în comunele Mociu, Frata,Vultureni, Săvădisla şi Suatu.

După aprobarea de către Consiliul Judeţean a acestor proiecte europene, reprezentanţii primăriilor mai sus menţionate au trimis cererile pentru aprobare la Ministerul Mediului, însă nici după un an de zile acestea nu au fost încă aprobate. „Am depus la Ministerul Mediului un proiect pentru implementarea unui sistem de încălzire cu energie regenerabilă, însă nu a fost încă aprobat” a spus primarul comunei Mociu, Marton Horvath. „Imediat după ce a fost aprobat de Consiliul Judeţean Cluj am trimis proiectul la Bucureşti (la Ministerul Mediului – n.r.) însă nu am primit niciun răspuns”, a completat şi primarul comunei Frata, Vasile Trif.
La rândul lor, reprezentanţii Consiliului Judeţean au afirmat că instituţia se ocupă doar de gestionarea proiectelor şi aprobarea lor la nivel judeţean. „Mai departe, totul ţine de reprezentanţii primăriilor”, a explicat Victor Popa, purtătorul de cuvânt al Consiliului Judeţean Cluj.
 Lemnele, înlocuite cu resurse regenerabile
Prin aceste proiecte de introducere a energiei regenerabile în mediul rural se doreşte o modernizare a comunele clujene.
De exemplu, pentru comuna Mociu proiectul vizează înlocuirea sistemelor clasice de încălzire şi introducerea unui sistem de încălzire care utilizează energia regenerabilă, în clădirea sursa: Centrului de sănătate al comunei Mociu, în sediul  Primăriei şi al postului de Poliţie.

În comuna Frata se doreşte implementarea acestui proiect în clădirile sediilor primăriei şi consiliului local, a şcolii cu clasele I-VIII, a grădiniţei precum şi a sălii de sport.

În cazul comunei Vultureni au fost eliberate, de asemenea, de către Consiliul Judeţean Cluj două certificate de urbanism necesare pentru Studiul de Fezabilitate “Sisteme de Încălzire care utilizează energie regenerabilă” la Dispensarul uman şi clădirea Şcolii cu clasele I-VIII din localitate.

Pentru comuna Săvădisla a fost emis avizul pentru instalarea sistemului de încălzire geotermală şi solară la Parohia Romano-Catolică Vlaha, la clădirea dispensarului uman din comuna Săvădisla precum şi la Parohia Reformată din Comuna Săvădisla.

Şi pentru comuna Suatu au fost eliberate două certificate de urbanism în vederea reabilitării şi eficientizării energetice a clădirilor şcolii generale din comuna Suatu precum şi pentru reabilitarea şi eficientizarea energetică a clădirilor parohiei reformate Suatu.

Toate aceste propuneri aprobate deja de preşedintele Consiliului Judeţean, Alin Tişe la începutul anului trecut vor putea fi puse în aplicarea abia după ce vor fi aprobate de Ministrul Mediului.

sursa: Monitorul de Cluj
Tuesday, February 21, 2012

Cata energie verde produce tara noastra?

sursa: www.adevarul.ro
Producătorii de energie fotovoltaică vor primi şase certificate verzi pentru un MWh livrat în reţea

 

 

 

 

 


Foto: shutterstock

Producătorii de energie fotovoltaică vor primi şase certificate verzi pentru un MWh livrat în reţea



Producţia de energie din surse regenerabile câştigă tot mai mult teren în România, unde investitorii sunt atraşi de uriaşul potenţial neexploatat încă.
Astfel, potrivit ultimelor date ale Transelectrica, în prezent, există în România capacităţi de energie verde de 680 de MW care beneficiază de certificate verzi, faţă de doar 98 de MW, la finele anului 2009.
România şi-a asumat că va produce 24% din consumul ţării din surse regenerabile în anul 2020, însă aici se adaugă şi producţia de energie a hidrocentralelor de peste 10 MW, care nu primesc certificate verzi. Cu tot cu hidrocentralele mari, care depăşesc 6.300 de MW, cantitatea de energie regenerabilă produsă în România reprezintă circa o treime din întreaga producţie.

Din cei 680 de MW care primesc certificate, 572 de MW reprezintă turbine eoliene, cei mai mari producători fiind cehii de la CEZ, cu parcul eolian de la Fântânele, judeţul Constanţa. Ei au beneficiat în primele cinci luni ale acestui an de certificate verzi în valoare de peste 16 milioane de euro pentru cei 302.159 de MWh produşi aici.
Următorii pe listă sunt portughezii de la EDP. Cele două parcuri de la Peştera şi Cernavodă, de 120 de MW în total, le-au suplimentat câştigul până acum în acest an cu peste 4,6 milioane de euro din certificatele verzi, la valoarea lor maximă de 55 de euro pe certificat.

Mai multe certificate din toamnă

Dincolo de eoliene, mai există 81 de MW în hidrocentrale mici şi 25 de MW în centrale pe biomasă.
Interesant este că anul acesta, mai precis în februarie, a fost pus în funcţiune şi primul proiect semnificativ de electricitate din radiaţii solare. Este vorba despre o centrală fotovoltaică de 0,993 MW construită la Singureni (judeţul Giurgiu) de Renovatio Trading, noua denumire a firmei Green Energy care a aparţinut fiului lui Gheorghe Ştefan (Pinalti), primarul din Piatra Neamţ.
În România mai există şi un al doilea producător de energie fotovoltaică, mai vechi, dar extrem de mic. Primăria comunei Floreşti (judeţul Prahova) deţine o centrală fotovoltaică de 0,009 MW, care în primele cinci luni ale acestui an a produs 3,2 MWh.
Din toamnă, după ce o nouă lege în domeniu va fi aplicată, producătorii de energie verde vor primi mai multe certificate verzi pe MWh, faţă de unul în prezent. Energia eoliană va beneficia de două certificate, iar cea solară, de şase.
citeste si restul articolului aici.