... oamenii sunt obisnuiti sa recicleze din cele mai vechi timpuri? Studii arheologice au arata ca, in perioadele cand resursele de materii prime se diminuau, gropile de gunoi ale oraselor antice contineau mai putine deseuri cu potential pentru reciclare (unelte, ceramica etc).
... un intreprinzator englez, Benjamin Law, a fost primul care a transformat reciclarea hainelor care nu mai puteau fi purtate in materii prime pentru noi materiale textile? Astfel, el a inventat 2 noi materiale: shoddy si mungo, bazate pe lana recuperata din haine vechi, combinata cu lana noua. In 1860, in orasul Batley, Anglia, se produceau peste 7000 de tone din acest material.
... perioadele cele mai “propice” reciclarii in masa erau cele de razboi? Germania Nazista este una dintre tarile in care rationalizarea si reciclarea au fost adoptate atat in timpul cat si in perioada pre-razboi. In special se reciclau fierul dar si alte metale rare, fibrele textile sau oasele din care se facea apoi sapun.
... Japonia este una dintre tarile in care reciclarea este reglementata prin lege si general accepata de catre locuitori, mai mult decat in celelalte tari? In 2007, in Japonia s-au colectat pentru reciclare 802.036 tone de plastic, cu 429,5% mai mult decat in 2000, adica fiecare locuitor al tarii recicleaza aproximativ 6.4 kg de plastic pe an.
... o treime din totalul deseurilor din Statele Unite este reciclat? Astfel, 82 de tone de materiale sunt reciclate dintr-un total de 251 tone de gunoi care se produc anual. Se estimeaza o crestere de 100% a cantitatii de materiale reciclate in SUA in utimii 10 ani.
... in SUA exista cea mai mare productie de gunoi pe cap de locuitor din lume? Astfel, in fiecare zi, in medie, un cetatean american produce putin peste 2 kilograme de gunoi.
... Austria este “campioana reciclarii” in Uniunea Europeana? Aici se refoloseste aproximativ 60% din cantitatea toatala de gunoi produsa. Grecia, pe de alta parte, recicleaza numai 10% din totalul deseurilor pe care le produce, situandu-se la coada clasamentului.
... in anii 70, orasul Woodbury din statul american New Jersey a fost primul din tara care a introdus reciclarea obligatorie? Curand, si alte orase i-au urmat exemplul, principalul motiv al noii pasiuni a americanilor pentru reciclare fiind costul ridicat al energiei. Astfel, se economisea 95% din energie daca se folosea aluminiu reciclat pentru pentru producerea unui produs nou.
Sursa: http://stiati-ca.com
Pentru ediţia 2010, starea biodiversităţii a fost cercetată prin monitorizarea a peste 8000 de populaţii animale, aparţinând unui număr de 2500 de specii. Rezultatele dezvăluie o tendinţă alarmantă: Indexul Planeta Vie a scăzut cu 30%, în comparaţie cu anul 1970. Mai mult, speciile tropicale au înregistrat un declin de 60%, în ultimii 40 de ani.
„S-a identificat o pierdere alarmantă a biodiversităţii în ţările cu venituri mici, cu precădere în ţările tropicale, în timp ce ţările dezvoltate trăiesc într-un fals paradis, alimentat de un consum excesiv, care conduce la emisii semnificative de dioxid de carbon.”, a declarat James Leape, Director WWF Internaţional.
Amprenta ecologică sau câte planete „consumăm”
Conform Raportului Planeta Vie 2010, consumul de resurse naturale depăşeşte cu 50% capacitatea de susţinere a Pământului. În total, amprenta ecologică a omenirii s-a dublat din 1966 până acum. Aceasta înseamnă că Pământul are nevoie de un an şi jumătate pentru a produce resursele pe care noi le consumăm într-un an.
Dacă cererile vor creşte în acelaşi ritm ca şi până acum, până în 2030 omenirea va ajunge să consume resursele naturale a două planete – dacă aceste resurse nu se vor fi epuizat deja!
Totuşi, nu toţi locuitorii Planetei consumă la fel de mult. În ţările dezvoltate, de exemplu, consumul se situează cu mult peste capacitatea de regenerare a Pamântului. Emiratele Arabe, Quatar, Danemarca, Belgia, Statele Unite ale Americii, Estonia, Canada, Australia, Kuweit şi Irlanda au cea mai mare amprentă ecologică pe cap de locuitor, conform Raportului Planeta Vie.
Practic, dacă toată lumea ar consuma ca locuitorii din Emiratele Arabe, am avea nevoie de mai mult de 4.5 planete Pământ pentru a ne putea asigura necesarul de resurse.
La polul opus se află ţările slab dezvoltate, în mare parte situate în Asia şi Africa. Aici, cererea de resurse şi consumul se situează mult sub nivelul din ţările bogate. Conform Raportului Planeta Vie, ţările cu cea mai mică amprentă ecologică sunt, în prezent, Singapore, Teritoriul Palestinian Ocupat, Iordania, Irak, Haiti, Israel, Republica Coreea, Bangladeş şi Jamaica.
Amprenta asupra apei
Planeta se confruntă cu o criză de apă dulce tot mai accentuată. Mai exact, 71 de ţări au de-a face, în prezent, cu o criză de apă, lucru care afectează nu doar viaţa oamenilor, ci şi a animalelor şi plantelor. Conform previziunilor Naţiunilor Unite, până în 2025 aproximativ 2/3 din populaţia lumii va locui în zone în care apa va fi dificil de procurat.
Câte planete „consumă” România?
România are o amprentă ecologică medie de 2.7 hectare pe cap de locuitor – ceea ce înseamnă că fiecare dintre locuitorii României utilizează, în medie, 2.7 hectare din suprafaţa globului pentru resurse de hrană, combustibil, materiale de îmbrăcăminte şi construcţii. Dar planeta nu ne poate oferi decât 1.8 hectare de teren şi apă (Nota 1). Deşi impactul nostru asupra naturii se situează sub nivelul ţărilor mai dezvoltate, în România consumul de resurse naturale şi stilul de viaţă depăşesc capacitatea de suport a ecosistemelor naturale.
Dezvoltarea haotică a domeniului construcţiilor – de la extracţia materialelor, transport, conversia spaţiilor verzi în spaţii destinate construirii, volumul construcţiilor, până la construcţiile ilegale din ariile protejate - reprezintă un procent considerabil din amprenta ecologică a ţării noastre. În general, în ciuda veniturilor mult mai mici comparativ cu cele de la nivel european, în România consumul de resurse şi cantitatea de deşeuri generate sunt mari, situându-se peste capacitatea de regenerare naturală a mediului înconjurător.
În ceea ce priveşte amprenta asupra apei, vorbim, în momentul de faţă, de o criză moderată de apă, prezentă în anumite perioade ale anului, ceea ce indică necesitatea unor măsuri de economisire a apei şi de folosire mai eficientă a resurselor.
Europa: doar 4 state trăiesc în limitele Planetei
Cu excepţia a patru ţări - Estonia, Finlanda, Letonia şi Suedia - toate statele membre UE sunt „datornici ecologici”, consumând mai multe resurse naturale decât poate produce pământul. Cele 500 de milioane de locuitori ai Uniunii Europene, reprezentând doar 7% din populaţia lumii, consumă aproape de două ori mai multe resurse decât media globală. Patru dintre acestea - Danemarca, Belgia, Estonia şi Irlanda - se află în topul primelor 10 ţări cu amprenta de carbon cea mai mare.
Sursa http://www.evz.ro
