sursa: www.ecomagazin.ro
Primaria Oradea a primit, la finalul saptamanii trecute, unda verde pentru proiectul privind exploatarea suplimentara a energiei geotermale in cartierul Nufarul I. Ministerul Economiei si Comertului si Mediului de Afaceri a aprobat finantarea proiectului din Fondul European de Dezvoltarea Regionala.
Valoarea proiectului este de 14.800.000 de euro, din care administratia locala va beneficia de aproximativ 12.400.000 euro. Contributia minima a Primariei Oradea este de 250.000 euro, iar cheltuielile neeligibile ce vor fi suportate tot de bugetul local vor fi de 2,3 milioane euro. Apa geotermala va fi extrasa din doua sonde existente si va fi reinjectata in zacamantul geotermal Oradea prin doua sonde, una existenta si o sonda noua de reinjectie, propusa spre executie in proiect. „Acest proiect ne va permite cresterea de aproximativ patru ori a capacitatii de exploatare a zacamantului. In acest moment, in cartierul Nufarul exista 6 puncte termice prin care se furnizeaza apa calda, incalzita cu ajutorul apei geotermale si un punct termic prin care se asigura si caldura. Daca acum obtinem aproximativ 11.000 de Gcal, la sfarsitul proiectului vom putea utiliza pentru prepararea apei calde de consum 15.000 Gcal/an si 40.000 Gcal/an pentru incalzire. Energia termica produsa ca urmare a implementarii acestui proiect va fi generata in proportie de 86% din resurse regenerabile de apa geotermala pentru locuitorii din cartierul Nufarul I”, a precizat primarul Ilie Bolojan. Investitia va presupune construirea unei cladiri cu o suprafata de 717 mp – destinata statiei geotermale, achizitionarea si montarea de echipamente pentru functionarea pe baza de apa geotermala (schimbatoare de caldura, vase de expansiune etc), achizitionarea si montarea pompelor de caldura, a cazanelor de apa calda, construirea retelelor de transport a agentului intermediar si a apei geotermale uzate termic.
continuarea aici
Tuesday, April 3, 2012
World Green Building Council premiaza consiliile locale pentru politicile de mediu
sursa: www.ecomagazin.ro
Cluj-Napoca a fost printre orasele nominalizate pentru Capitala verde a Romaniei, dar se pare ca e nevoie de eforturi suplimentare pentru a deveni fruntasi la acest capitol. Anul acesta Oradea ne-a luat-o inainte. Prin seriozitatea si rigurozitatea criteriilor din cadrul competitiei, Capitala Verde a Romaniei reprezinta un adevarat indicator al eforturilor comunitatilor locale cu privire la implicarea in problemele ecologice. Este nevoie de consecventa si de activitate continua in ceea ce priveste actiunile de protejare a mediului.
Consiliul Mondial pentru Cladiri Verzi (World Green Building Council) premiaza consiliile pentru politicile implementate la nivel local cu privire la schimbarile climatice prin premiile „World GBC Government Leadership Awards”. Strategiile prezentate aici pot fi luate in considerare ca exemple de bune practici prin care orasele maximizeaza oportunitatea de a construi verde.
Castigatorul editiei de anul trecut, San Francisco, a avut cele mai riguroase standarde in privinta cladirilor verzi: toate cladirile apartinand municipalitatii trebuie sa obtina certificarea LEED Gold, in timp ce cladirile apartinand sectorului privat (cladiri noi comerciale si rezidentiale) trebuie sa atinga standardele LEED sau cele Green Point pentru California. Certificarea pentru cladirile din sectorul privat nu este obligatorie, dar proiectele care isi propun sa atinga standardele impuse de LEED Gold au prioritate in procesul de aprobare a constructiei.
Masuri pentru promovarea eficientei energetice a cladirilor si pentru combaterea efectelor schimbarilor climatice au fost implementate in mai multe orase vizionare din lume, la costuri minime pentru bugetul public. “Cladirile verzi” sunt cladiri cu eficienta energetica sporita si cu impact redus asupra mediului. Sustenabilitatea, eficienta energetica, eficienta in materialele de constructie, eficienta in folosirea apei, sanatatea si siguranta ocupantilor, operarea si mentenanta constructiei, gradul de inovare sunt elementele de evaluare a unei cladiri verzi.
In Europa, conform unui studiu realizat de Jones Lang La Salle, in regiunea CEE & SEE, exista in prezent 670 de mii de mp de cladiri de birouri existente cu certificate verzi si 510 de mii mp de cladiri de birouri aflate in constructie, care aplica pentru certificarea verde. Praga detine in prezent titlul de cel mai verde CEE &SEE oras in termeni de volum (mp) de birou verde, insa Varsovia are de departe, cea mai mare conducta de cladiri verzi in constructie, cu cca. 400 000 mp si in curand va depasi Praga. Tara noastra se poate lauda cu un numar foarte mic de cladiri verzi. In Bucuresti au fost finalizate trei cladiri cu certificate BREEAM: Lakeview si Eurotower, amplasate in zona Barbu Vacarescu si Swan Office & Technology Park, in Pipera. In judetul Cluj exista momentan o singura “cladire verde” certificata. Fostei fabrici de telefoane mobile Nokia, Jucu i-a fost acordat certificatul LEED Gold de catre organizatia americana Green Building Council, in 2009.
continuarea aici
Cluj-Napoca a fost printre orasele nominalizate pentru Capitala verde a Romaniei, dar se pare ca e nevoie de eforturi suplimentare pentru a deveni fruntasi la acest capitol. Anul acesta Oradea ne-a luat-o inainte. Prin seriozitatea si rigurozitatea criteriilor din cadrul competitiei, Capitala Verde a Romaniei reprezinta un adevarat indicator al eforturilor comunitatilor locale cu privire la implicarea in problemele ecologice. Este nevoie de consecventa si de activitate continua in ceea ce priveste actiunile de protejare a mediului.
Consiliul Mondial pentru Cladiri Verzi (World Green Building Council) premiaza consiliile pentru politicile implementate la nivel local cu privire la schimbarile climatice prin premiile „World GBC Government Leadership Awards”. Strategiile prezentate aici pot fi luate in considerare ca exemple de bune practici prin care orasele maximizeaza oportunitatea de a construi verde.
Castigatorul editiei de anul trecut, San Francisco, a avut cele mai riguroase standarde in privinta cladirilor verzi: toate cladirile apartinand municipalitatii trebuie sa obtina certificarea LEED Gold, in timp ce cladirile apartinand sectorului privat (cladiri noi comerciale si rezidentiale) trebuie sa atinga standardele LEED sau cele Green Point pentru California. Certificarea pentru cladirile din sectorul privat nu este obligatorie, dar proiectele care isi propun sa atinga standardele impuse de LEED Gold au prioritate in procesul de aprobare a constructiei.
Masuri pentru promovarea eficientei energetice a cladirilor si pentru combaterea efectelor schimbarilor climatice au fost implementate in mai multe orase vizionare din lume, la costuri minime pentru bugetul public. “Cladirile verzi” sunt cladiri cu eficienta energetica sporita si cu impact redus asupra mediului. Sustenabilitatea, eficienta energetica, eficienta in materialele de constructie, eficienta in folosirea apei, sanatatea si siguranta ocupantilor, operarea si mentenanta constructiei, gradul de inovare sunt elementele de evaluare a unei cladiri verzi.
In Europa, conform unui studiu realizat de Jones Lang La Salle, in regiunea CEE & SEE, exista in prezent 670 de mii de mp de cladiri de birouri existente cu certificate verzi si 510 de mii mp de cladiri de birouri aflate in constructie, care aplica pentru certificarea verde. Praga detine in prezent titlul de cel mai verde CEE &SEE oras in termeni de volum (mp) de birou verde, insa Varsovia are de departe, cea mai mare conducta de cladiri verzi in constructie, cu cca. 400 000 mp si in curand va depasi Praga. Tara noastra se poate lauda cu un numar foarte mic de cladiri verzi. In Bucuresti au fost finalizate trei cladiri cu certificate BREEAM: Lakeview si Eurotower, amplasate in zona Barbu Vacarescu si Swan Office & Technology Park, in Pipera. In judetul Cluj exista momentan o singura “cladire verde” certificata. Fostei fabrici de telefoane mobile Nokia, Jucu i-a fost acordat certificatul LEED Gold de catre organizatia americana Green Building Council, in 2009.
continuarea aici
Monday, April 2, 2012
Tarnaveni - punct central in productia de energie solara!
sursa: www.adevarul.ro
Târnăveniul va fi unul dintre cele mai importante centre de producţie a energiei solare din România, odată cu finalizarea construcţiei parcului fotovoltaic din localitate. Investiţia totală va fi de aproximativ 72 de milioane de euro, iar firma care a câştigat licitaţia se numeşte Sol Stark Power, cu sediul la Timişoara.
"Acesta va fi al doilea câmp de acest gen ca mărime din Europa şi este de departe cea mai importantă investiţie realizată în Târnăveni în ultimii ani. Urmează ca pe 15 martie să fie semnat contractul cu firma din Timişoara care se va ocupa de construcţia acestuia şi sperăm ca în cel mai scurt timp să fie inaugurat parcul fotovoltaic. Eu mă bucur foarte mult că am semnat acest contract, deoarece acest parc va aduce beneficii de ordin financiar bugetului local", ne-a declarat primarul Târnăveniului, Adrian Matei. Panourile solare vor fi amplasate în zona Raioasa, în fapt, o păşune aparţinând municipalităţii, pe o suprafață de 109 hectare. Primăria Târnăveni va câștiga în urma redevenței plătite de investitor, aproximativ 500.000 de lei, anual, redevența pe hectar fiind de 1.100 de euro pe an. Puterea instalată a centralei energetice va fi de 36 MW (Mega Watts n.r.).
Câştiguri masive pentru Târnăveni
Firma timişoreană care a câştigat licitaţia pentru construcţia parcului solar este Sol Stark Power, administrată de Armand Doru Domuţă. „Am decis să investim în Târnăveni datorită potenţialului fantastic al zonei pentru dezvoltarea acestui gen de parcuri, existând o turbiditate scăzută şi un număr mare de zile însorite. Dacă nu există contestaţii şi semnăm contractul de concesiune în termen, estimăm o perioadă de trei luni pentru obţinerea avizelor necesare, cum ar fi avizul tehnic de racordare de la Electrica şi autorizaţia de construire, care sunt critice pentru construirea parcului fotovoltaic. Despre finanţare vă pot spune că avem un contract de finanţare semnat cu un fond mare de investiţii specializat în finanţarea proiectelor de energie regenerabilă, prin care urmărim să finanţăm execuţia parcului deîndată ce obţinem toate avizele necesare. Din cauza clauzelor de confidenţialitate prezente în contract, nu putem divulga în acest moment mai multe informaţii”, afirmă directorul societăţii.
Cert e că municipiul Târnăveni va beneficia enorm de pe urma construcţiei parcului solar, a cărei finalitate va avea loc la un an după obţinerea tuturor avizelor. Terenul va putea fi utilizat în continuare pentru păşunat, ceea ce va mulţumi fermierii din zonă. Vor fi create 150 de locuri de muncă pentru construcţia parcului şi 30 de locuri de muncă permanente după ce parcul va fi terminat. Pe lângă faptul că Târnăveniul va scăpa de costurile pentru electricitate, municipalitatea va beneficia şi din taxa pentru autorizaţia de construire preconizată la aproximativ 300.000 de euro, la care se adaugă şi banii provenind din impozite şi taxe anuale, în valoare de peste 100.000 de euro. Parcul va conţine peste 150.000 de panouri fotovoltaice, peste 5 kilometri de linie electrică subterană şi peste 300 de kilometri de cabluri electrice în interiorul parcului. În plus, structura de prindere a panoourilor solare va fi realizată ecologic, fără fundaţii din beton, astfel că fondul vegetal din zonă nu va fi afectat.
continuarea aici
Scarbos dar adevarat - 11 aditivi alimentari dezgustatori
sursa: www.ecomagazin.ro
Stim cu totii ca in fiecare aliment putem gasi substante nocive pentru organism, cum ar fi asa numitele E-uri,insa nimeni nu ne spune ca mancand o banala inghetata de vanilie vom inghiti si secretii anale si urina de la castori sau ca intr-o ciocolata vom putea gasi par de sobolan, transmite MEDIAFAX.
Companiile alimentare pot face reclama folosindu-se de expresii precum arome naturale, calorii reduse si continut mare de vitamine, insa este putin probabil ca acestea sa promoveze utilizarea de vezici de la peste, nisip sau par uman, scrie Business Insider.
Iata 11 ingrediente dezgustatoare pe care le-am putea consuma zilnic in 11 produse, fara sa ne dam seama:
Colorant rosu: Rosu de cosenila (carminul), o substanta extrasa din insecta cu acelasi nume, folosit de compania Starbucks in produsele gen frapuccino, pe care le eticheteaza ca fiind vegetale. Odata cu iaurtul, gemul, prajiturile si produsele din tomate pe care le-am consumat pana acum se poate spune ca am consumat si cel putin un kilogram de carmin. Asta inseamna ca am ingerat si cel putin 70.000 de cosenile. Gandacul este zdrobit pentru a se obtine colorantul rosu.
Inghetata: Secretii anale de la castor. Aromele de vanilie si capsuni ale inghetatelor ar putea fi intensificate de ”castoreum”, un amestec din secretii anale si urina de la castori. Se gaseste, de asemenea, in parfumuri. Amestecul respectiv este etichetat sub denumirea de ”arome naturale”, deci nu vom sti niciodata ca le mancam. Bere: Vezici de peste. Cleiul de peste, obtinut din vezici uscate de peste, ii da berii aspectul de galben stralucitor.
Chilli: Nisip. Unul dintre ingredientele cheie ale produsului Wendy’s chili este dioxidul de siliciu, un agent anticoacere. Acesta este de fapt nisip sau pudra de sticla. Jeleu sau gelatina: Tesut conjunctiv de la animale. Gelatina este facuta din colagen, care este fiert in tesut conjunctiv. In prezent, gelatina este cel mai probabil facuta din piele de porc.
Guma de mestecat: Secretii de la oaie. Lanolina, o secretie uleioasa intalnita in lana de la oaie, este un aditiv folosit des la fabricarea gumei de mestecat. Poate fi gasita si in produse cosmetice, de protectie solara sau in produsele pentru copii.
Branza: Rumegus. Celuloza, sau rumegusul, este un ingredient ce se gaseste in branza faramitata. Ajuta ca bucatile de branza sa nu se uneasca intre ele.
Paine: Pene de rata si par de om. L-cisteina este un aminoacid adaugat la multe produse coapte, introducandu-se in aluat cu scopul de a creste viteza de procesare industriala. In timp ce o parte din L-cisteina este direct sintetizata in laboratoare, cea mai mare parte este extrasa dintr-o sursa ieftina si abundenta de proteine naturale: parul uman sau penele de rata.
Ciuperci: Larve. Autoritatile americane sustin ca este legal sa existe pana la 19 larve si 74 de acarieni intr-o cutie de ciuperci conservate.
cititi continuarea aici
Stim cu totii ca in fiecare aliment putem gasi substante nocive pentru organism, cum ar fi asa numitele E-uri,insa nimeni nu ne spune ca mancand o banala inghetata de vanilie vom inghiti si secretii anale si urina de la castori sau ca intr-o ciocolata vom putea gasi par de sobolan, transmite MEDIAFAX.
Companiile alimentare pot face reclama folosindu-se de expresii precum arome naturale, calorii reduse si continut mare de vitamine, insa este putin probabil ca acestea sa promoveze utilizarea de vezici de la peste, nisip sau par uman, scrie Business Insider.
Iata 11 ingrediente dezgustatoare pe care le-am putea consuma zilnic in 11 produse, fara sa ne dam seama:
Colorant rosu: Rosu de cosenila (carminul), o substanta extrasa din insecta cu acelasi nume, folosit de compania Starbucks in produsele gen frapuccino, pe care le eticheteaza ca fiind vegetale. Odata cu iaurtul, gemul, prajiturile si produsele din tomate pe care le-am consumat pana acum se poate spune ca am consumat si cel putin un kilogram de carmin. Asta inseamna ca am ingerat si cel putin 70.000 de cosenile. Gandacul este zdrobit pentru a se obtine colorantul rosu.
Inghetata: Secretii anale de la castor. Aromele de vanilie si capsuni ale inghetatelor ar putea fi intensificate de ”castoreum”, un amestec din secretii anale si urina de la castori. Se gaseste, de asemenea, in parfumuri. Amestecul respectiv este etichetat sub denumirea de ”arome naturale”, deci nu vom sti niciodata ca le mancam. Bere: Vezici de peste. Cleiul de peste, obtinut din vezici uscate de peste, ii da berii aspectul de galben stralucitor.
Chilli: Nisip. Unul dintre ingredientele cheie ale produsului Wendy’s chili este dioxidul de siliciu, un agent anticoacere. Acesta este de fapt nisip sau pudra de sticla. Jeleu sau gelatina: Tesut conjunctiv de la animale. Gelatina este facuta din colagen, care este fiert in tesut conjunctiv. In prezent, gelatina este cel mai probabil facuta din piele de porc.
Guma de mestecat: Secretii de la oaie. Lanolina, o secretie uleioasa intalnita in lana de la oaie, este un aditiv folosit des la fabricarea gumei de mestecat. Poate fi gasita si in produse cosmetice, de protectie solara sau in produsele pentru copii.
Branza: Rumegus. Celuloza, sau rumegusul, este un ingredient ce se gaseste in branza faramitata. Ajuta ca bucatile de branza sa nu se uneasca intre ele.
Paine: Pene de rata si par de om. L-cisteina este un aminoacid adaugat la multe produse coapte, introducandu-se in aluat cu scopul de a creste viteza de procesare industriala. In timp ce o parte din L-cisteina este direct sintetizata in laboratoare, cea mai mare parte este extrasa dintr-o sursa ieftina si abundenta de proteine naturale: parul uman sau penele de rata.
Ciuperci: Larve. Autoritatile americane sustin ca este legal sa existe pana la 19 larve si 74 de acarieni intr-o cutie de ciuperci conservate.
cititi continuarea aici
