Copyright © EcoLogica
Design by Dzignine
Thursday, April 4, 2013

Pereți vegetali-soluții pentru un aer mai puțin poluat



Reportaj realizat de Teodora Neagu și Cristina Ungurean

Cum ar fi să ai casa sau blocul izolat termic pe bază de plante?
Imaginează-ți în locul griului mohorât pe lângă care treci zilnic un cartier verde, împânzit de pereți vegetali. În alte țări din Uniunea Europeană, cum ar fi  Franța, Spania, Italia, Portugalia, Grecia sau Anglia deja există grădini verticale care dau un alt parfum orașului, la propriu.
Grădinile și înverzirea orașelor „pe vertical”
Tot mai multe persoane își izolează la exterior locuințele, dar nu cunosc faptul că există alternative la izolarea termică clasică. O alternativă folosită tot mai des în Europa este refacerea fațadelor  clădirilor cu pereți vegetali.



Pereții vegetali sau grădinile verticale sunt niște pături vegetale amplasate pe suprafața unui perete de interior sau de exterior (fațade vegetale). Pe lângă efectul estetic ușor de remarcat al unui astfel de perete, cercetările din domeniu au dovedit faptul că 1 m2 de vegetație produce cantitatea de oxigen de care are nevoie un om pe parcursul unui an. Mai mult decât atât, sistemul de instalare al unei fațade fegetale are capacitatea de a izola interiorul unei locuințe în aceeși măsură ca izolarea termică cu plăci sintetice, însă are avatajul de a lăsa pereții „să respire”. Astfel, se previne apariția igrasiei.
Plante verzi pe pereți: alternativă la strategia Europe 2020 
Printre prioritățile strategiei Europe 2020 apare și reducerea emisilor de gaze cu efect de seră cu 20% până în anul 2020. Una dintre măsurile luate în acest sens pe plan european a fost promulgarea Directivei Performanței energetice a clădirilor în 2006 de Parlamentul european în colaborare cu Consiliul European. Concret, actul legislativ a creat standarde în privința construcției eficiente a locuințelor noi și a reconstrucției clădirilor prin folosirea unor sisteme de încălzire, ventilație și iluminat care să consume cât mai puțină energie. O soluție în implementerea acestei directive ar putea să fie izolarea termică a clădilor din spațiul public și privat cu pereți vegetali.
Dincolo de grădini verticale: singura clădire cu izolare termică naturală din Cluj
Pe strada Republicii, în curtea Catedrei de Psihologie Clinică, s-a construit recent o clădire care este îngropată în pământ și funcționează pe bază de izolare termică naturală aproape integral. Proiectul poartă denumirea de Pavilionul ICube și este folosită pentru cerceterea în domeniul psihoterapiilor individuale, folosind realitatea virtuală.
 Fațadele vegetale fac parte dintr-o idee care merge mai departe din simpla dorință de a manifesta simțul estetic. Plantele folosite la amenajarea unei grădini verticale au rolul de a reduce nivelul de gaze cu efect de seră produs de traficul intens al orașelor aglomerate și de a crește în același timp volumul de oxigen.
Beneficiile aduse de un proiect ce vizează refacerea fațadelor clădirilor din spațiul public cu vegetație poate reprezenta o alternativă la una dintre prioritățile strategiei Europe 2020, ce vizează reducerea cantității de CO2 cu 20% până în anul 2020. Unul dintre dezavantajele României în aplicarea unui astfel de proiect este clima foarte schimbătoare. Astfel, se găsesc greu plante care să reziste pe durata întregului an.

continuarea aici 

Wednesday, April 3, 2013

Cel mai verde oras din Europa

Copenhaga este orasul cel mai ''verde'' dintr-un numar de 30 de metropole europene supuse unui test ecologic realizat pentru societatea germana Siemens, in timp ce Kievul se afla pe ultimul loc. 


Cel mai verde oras din Europa
http://www.flickr.com/photos/jimg944/431936445/




Capitala daneza obtine 87,31 de puncte, iar Kievul 32,33 de puncte, potrivit unui index intocmit de Economist Intelligence Unit, un grup de cercetari al revistei britanice The Economist, publicat marti in marja conferintei internationale privind climatul de la Copenhaga.

Stockholm
/86,56/, Oslo /83,98/, Viena /83,34/ si Amsterdam /83,03/ se plaseaza imediat dupa Copenhaga in ce priveste indexul care ia in calcul 30 de indicatori, bazati in cea mai mare parte pe cifre oficiale, inclusiv cantitatea de CO2 emisa de un locuitor, rata reciclarii, utilizarea transporturilor publice si politica de mediu a municipalitatilor, potrivit Agerpres.
Berlinul este pe locul al optulea /79,01/, urmat de Bruxelles /78,01/, Paris /73,21/ si Londra /71,56/.
Istanbul /45,20/, Zagreb /42,36/, Belgrad /40,03/, Bucuresti /39,14/, Sofia /36,85/ se plaseaza inaintea Kievului /32,33/.

sursa: www.9am.ro
Tuesday, April 2, 2013

Topul Cladirilor Verzi din Romania!

sursa: www.forbes.ro

 
Romanian Green Building Council (RoGBC) a realizat, în parteneriat cu NAI România, o analiză a celor mai „verzi” clădiri din România.

Sustenabilitatea și conceptul de eficienţă energetică în industria proprietăţilor comerciale devin tot mai apreciate la nivel mondial. Fie că este vorba despre turbine eoliene, panouri solare sau clădiri eficiente energetic, “curentul verde” se manifestă în Romania mult în afara sectorului de construcţii și cel al proprietăţilor.

GALERIE FOTO : Cele mai verzi clădiri de birouri şi parcuri industriale

 Numărul de clădiri comerciale cu o eficienţă energetică ridicată se află pe un flux ascendent.Câteva dintre noile construcţii sunt Crystal Tower, UniCredit Tower, Euro Tower, Swan Office and Technological Park, Olympia Tower, Victoria Center și City Business Center (Timișoara), United Business Centers (Cluj & Iași). Printre proiectele reconvertite se numară Europe House, Radisson și Amera Tower (Cluj).

Clădirile "verzi”: prietenoase cu mediul sau cu buzunarul proprietarului?

Alte proiecte in curs de executie sunt: Green Court, Floreasca Park, Ana Tower, Green Gate, Hermes Business Campus, Monolit Plaza, Liberty Technology Park (Cluj). Cu siguranţă, suprafaţa de birouri verzi, proiectate și realizate a crescut semnificativ.

continuarea aici
Monday, April 1, 2013

Suedia a atins tinta de energie verde pentru 2020 cu 8 ani mai devreme



Anul trecut, 51% din cantitatea de electricitate furnizata catre consumatori a provenit din surse regenerabile. Astfel, tara nordica a atins si depasit tinta stabilita in Directiva pentru Energie Regenerabila cu opt ani mai devreme. 

Obiectivul pe care Uniunea Europeana l-a impus Suediei pentru anul 2020 era ca 49% din totalul de energie sa provina din surse de energie neconventionala, iar Parlamentul din aceasta tara a adoptat tinta de 50%. 

Directorul Asociatiei Suedeze pentru Bioenergie, Gustav Melin, sustine ca in aceste conditii autoritatile suedeze vor putea stabili obiective chiar mai ambitioase, si ca aceasta dezvoltare fantastica demostreaza cat de usor este sa transformi sistemul energetic intr-o maniera durabila.

Unul din principalele motive pentru care Suedia a reusit aceasta performanta si a scris astfel aceasta poveste de succes il reprezinta introducerea, inca din anul 1991, a taxei pe emisiile de carbon, iar in urma colectarii banilor din aceasta taxa bugetul de stat a fost intarit, fapt care le-a permis autoritatilor sa investeasca masiv in proiecte si sa creeze mii de locuri de munca, pe pietele locale de forta de munca.

Asociatia suedeza pentru Bioenergie a calculat acest procent de 51% in urma analizei preliminare a statisticilor publicate de catre Asociatia Suedeza pentru Energie. Principalele surse de energie regenerabila in Suedia le reprezinta bioenergia, care reprezinta o treime si consumul de energie al tarii, si hidroenergia, care e aproape jumatate din electricitatea furnizata la nivel national.

Energia eoliana si pompele de caldura geotermale conteaza si ele in proportie de 5% fiecare in totalul de energie regenerabila produs in Suedia, iar energia solara, in mod surprinzator fata de alte tari, nu furnizeaza decat 1% din productia verde. 

Reprezentantii Asociatiei suedeze pentru Bioenergie sunt de parere ca statisticile finale privind productia de energie regenerabila ar putea arata o proportie chiar mai mare decat aceasta, cifra vehiculata fiind chiar de 53%

sursa: www.naturenergy.ro