200 de euro pentru 20 de litri de benzina la o pompa din Germania

Dis-de-dimineata am auzit vestea soc. La o benzinarie situata doar la 23 de km, benzina Super costa 9,90 euro litrul. La o serie de alte benzinarii, pe pompe erau lipite biletele: Tank leer, adica depozit gol. La altele, clientii erau rugati sa nu cumpere benzina „normala“. Alternativa ramanea E10, o benzina de care soferii se feresc ca de dracu, caci inca nu e clar daca strica sau nu motorul.

La benzinaria Esso din Filderstadt, o clienta a platit aproape 200 de euro pentru 20 de litri, un alt client 100 de euro, pentru 10 litri. Stirea a fost difuzata de Deutsche Presse Agentur si preluata, printre alte publicatii, de homepage-ul arcor.de. Preturile fantasmagorice n-au fost o greseala de afisaj, ci intentia era sa sperie clientii si sa-i oblige sa cumpere E10.

Soferii nevoiti sa umple rezervorul masinii cu benzina de 10 eur/l au sunat la politie. Dupa spusele unei purtatoare de cuvant a Esso din Hamburg, „bineinteles ca li se vor restitui banii“. Pana una alta, cei doi clienti au platit si acum asteapta restul de bani inapoi.

Intre timp, pretul la benzinarie „s-a normalizat“, in sensul ca a ajuns la fel de scump cum era si inainte. Inainte de Pasti, Super costa in jur de 1,65 eur/l, acum a coborat cativa centi, insa in mod aproape programat, va urca din nou la weekend. Deruta la pompele de benzina din Germania dureaza de ceva vreme, deoarece milioane de litri de E10 asteapta sa fie distribuiti si chiar cumparati de soferi.

Insa lumea boicoteaza noul sortiment de benzina, din doua motive: 1) nesiguranta fata de E10 si efectele lui asupra masinii personale 2) producerea E10 scumpeste hrana si flamanzeste omenirea, caci  imense suprafete agricole sunt dedicate culturilor care produc „hrana doar pentru masini”.

Din decembrie 2010, am inceput sa fim „imbatati cu etanol”. Revistele de specialitate germane au scris insa mereu despre dezavantajele aduse soferilor de noul combustibil, care ne-a fost bagat pe gat de „A 10-a Dispozitie Federala de Protectie impotriva Emisiunilor”, cum se intituleaza reglementarea oficiala care a facut poteca lui E10, la benzinariile din Germania, transpunand in practica o directiva UE.

Revista Focus scrie: „Biocombustibilul E10 e un soc pentru soferi, pentru ca scumpeste fiecare kilometru si distruge motoarele vechi”. .„Prin continutul mai ridicat de etanol in E10, la unele modele auto se pot coroda garnituri sau piese din motor” a explicat Andrea Gärtner, de la centrul tehnic al ADAC din Landsberg. „Masina insa nu va face zgomote nefiresti si nici nu se va opri imediat”, a mai precizat ea, pentru Auto Motor und Sport.de.

O lista cu compatibilitati, respectiv necompatibilitati ale diverselor tipuri de masini cu E10, poate fi consultata aici.

Sursa: http://www.hotnews.ro/

Sarbatori EcoLogice!

Vin ecologic produs in Romania

Producătorii autohtoni sunt sceptici încă faţă de viitorul vinului ecologic pe piaţa internă În acest moment, în România, doar câteva staţiuni de vinificaţie produc acest tip de

Producătorii autohtoni sunt sceptici încă faţă de viitorul vinului ecologic pe piaţa internă
În acest moment, în România, doar câteva staţiuni de vinificaţie produc acest tip de vin, în timp ce companiile care au încercat trendul eco în 2005 au renunţat la el din cauza lipsei de receptivitate din partea cumpărătorilor.
Vinul ecologic este un vin produs cu cât mai multe tehnologii naturale, într-o vie care este întreţinută cu tratamentele specifice, într-o podgorie fără poluare şi de către o firmă în care nivelul de poluare general, incluzând transportul produsului finit, este foarte scăzut.
Nu mulţi producători de vin autohtoni întrunesc astfel de condiţii, dar mulţi dintre ei sunt acum la prima treaptă, adică experimentează podgoriile ecologice. Motivaţia principală de a produce vin ecologic este deja perceptibilă pentru mai toţi şi viticultorii mai spun că inclusiv schimbările climatice, care se vor accentua în următorii ani, impun schimbarea soiurilor din podgoriile româneşti.
Cerere mică pe piaţa internă
O altă motivaţie ţine de marketing şi constă în diferenţierea de ceilalţi producători. "Mai devreme sau mai târziu nu va mai fi un avantaj competiţional faptul că producem vinuri corecte şi le vindem la preţuri foarte mici pentru nivelul lor, va trebui să aducem noi valori brandurilor noastre. Dezavantajele care vor fi se vor reflecta în costul de producţie.
E mai ieftin să stropeşti via cu substanţe chimice pentru a ucide paraziţii, decât să gestionezi popularea viei cu inamicii naturali ai acestor paraziţi. Dau aici exemplul producătorilor chilieni care ucid păianjenii albi care mănâncă frunza de viţă-de-vie prin popularea viei cu păianjeni roşii, care sunt carnivori. Asta implică resurse umane şi resurse de aprovizionare.
Dacă la primele e simplu, plăteşti şi obţii ceea ce vrei, la sursele de aprovizionare situaţia este fără soluţii cel puţin la ora actuală", spune Rareş Marinescu, director general al Cramelor Recaş. "Noi, deocamdată, am devenit reprezentanţi comerciali pentru câteva mari case de vinuri din lume, în sensul în care importăm produsele lor îmbuteliate şi le revindem pe piaţă".
Vin certificat, din Chile
"Importăm vin ecologic de la un singur producător din Chile, care întruneşte condiţiile certificate pentru vin ecologic. Se numeşte Cono Sur, iar vinurile poartă pe etichetă o bicicletă ca omagiu adus respectului pentru mediu", adaugă Marinescu.
"La ora actuală, procentul românilor preocupaţi pentru mediu este mai mic decât subunitar şi probabil are mai mult de două zecimale după cifra zero. Schimbările sunt însă mari şi rapide şi sunt convins că, în maximum doi ani, menţiunea "produs ecologic" va trezi interesul unui segment important din populaţie", mai spune Rareş Marinescu.
Alţi producători autohtoni sunt încă în expectativă înainte să iniţieze astfel de producţii ecologice. "În ceea ce ne priveşte, suntem încă în faza de prospectare a pieţei, fără a fi luat încă nicio decizie în acest sens. Nu cunoaştem exact situaţia, dar cantităţile de vin ecologic comercializat sunt reduse.
Costurile sunt mai mari din cauza producţiei de struguri care, în condiţiile intervenţiei foarte reduse cu substanţe chimice, este foarte expusă la boli, dăunători, iar în final există pierderi foarte mari de producţie", e de părere Laura Muşat, PR manager la Murfatlar România.
"Noi nu avem niciun proiect de acest gen, Cotnariul având o suprafaţă de 1.300 de ha în producţie şi 200 de ha în plantare ar fi destul de greu să produci ecologic pe aşa o suprafaţă. Cred că producţia ecologică este apanajul firmelor mici, cu câteva sute de hectare.
Costurile sunt foarte ridicate şi nu am auzit să ceară piaţa din România aşa ceva", explică Laurenţiu Anghel, director de marketing la podgoriile Cotnari. "Pe piaţa europeană sunt foarte mulţi cumpărători care sunt dispuşi să plătească câţiva euro în plus la sticlă pentru un produs ecologic şi, probabil, dacă vom iniţia un prim proiect ne vom orienta în special spre piaţa externă", adaugă Anghel.
Vinul eco, produs mai ales în staţiuni de cercetare
La Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Bujoru din judeţul Galaţi se produce deja Merlot din struguri cultivaţi în condiţii ecologice, fără pesticide sistemice, de natură chimică, ci numai cu substanţe de contact, tradiţionale, o fertilizare naturală cu gunoi de grajd, tescovină compostată, îngrăşăminte verzi, fără îngrăşăminte de sinteză. Podgoria ecologică se întinde pe 39 ha.
"Vinul Merlot obţinut din struguri cultivaţi în condiţii ecologice se distinge prin impresia senzorială deosebită pe care o dă culoarea intensă şi gustul plăcut de fructe", explică Aurel Ciubucă, secretarul ştiinţific al staţiunii. Merlotul astfel obţinut a rămas pe piaţa internă.
Alte două organisme specializate produc la noi astfel de vin: Institutul de Cercetare Bujoru din judeţul Neamţ, care are aproape 36 de hectare de viţă-de-vie eco, şi Staţiunea de Cercetare Pietroasa din Buzău, care va produce vin ecologic de pe 4-5 hectare. Ambele sunt în primul an de conversie a culturii.
Un alt producător de la noi, Carl Reh Vinery, după ce şi-a pus în practică strategia de a produce 40% vin bio din totalul producţiei companiei, planuri iniţiate în 2005, a renunţat recent la acest tip de producţie din cauza lipsei de receptivitate a clienţilor.
Domeniile Viticole Franco-Române ar fi un al doilea producător, care a intrat pe piaţa eco fără un feed-back considerabil.

sursa: http://www.adevarul.ro/

Stiati ca...

…25% din populatie foloseste 80% din energia electrica disponibila
…TV-ul, imprimanta, computerul sau orice alt aparat electronic lasat in stand-by consuma intre 40% si 70% din energia pe care ar consuma-o daca ar fi aprins, ceea ce inseamna o cheltuiala inutila in plus si o risipa de energie
.…50% din energia folosita de incarcatoarele de telefoane mobile este risipita prin lasarea acestora in priza fara ca telefonul sa fie conectat la ele.
…Un monitor PC lasat aprins toata noaptea foloseste energia electrica suficienta pentru a imprima cu laser 800 de pagini A4.
…Anumite telefoane mobile si accesoriile lor contin unele dintre cele mai periculoase substante cunoscute de om si aproximativ 450 milioane de telefoane mobile au fost cumparate in intreaga lume anul trecut?
…Folosirea, o ora, a unei masini electrice de tuns iarba polueaza cat o masina care parcurge 563 de kilometri.
…reziduurile electronice sunt responsabile pentru 70% din totalul de materiale toxice existente intr-o groapa de gunoi
…stocarea neadecvata a deseurilor produce efecte negative iar distrugerea lor prin procedee nereglementate cauzeaza aparitia emisiilor nocive si a reziduurilor foarte concentrate si poluante
…pe langa metale ca aluminiu, aceste echipamente contin substante foarte nocive precum mercur si freon care, chiar si in doze mici, contamineaza solul si panza freatica.
…tubul catodic al unui televizor poate polua 50 metri patrati de sol pe o perioada de 30 de ani?
…mercurul dintr-o baterie de ceas poate infesta 500 l de apa pentru o perioada de 50 de ani?

sursa: www.environ.ro