STUDIU Speciile tropicale traversează un declin alarmant, consumul de resurse naturale depăşeşte cu 50% capacitatea de susţinere a pământului, iar tot mai multe state alunecă spre o criză de apă. Acestea sunt principalele mesaje pe care le transmite ultima ediţie a Raportului Planeta Vie (Living Planet Report), cel mai important studiu ce prezintă starea de sănătate a planetei, lansat ieri de WWF.
Sursa: WWF
Realizat în colaborare cu Zoological Society of London şi Global Footprint Network, raportul a fost publicat pentru prima oară în 1998 şi apoi reluat o dată la doi ani. Raportul Planeta Vie este construit pe baza a doi indicatori: Indexul Planeta Vie, care reflectă starea de sănătate a ecosistemelor, şi Amprenta ecologică, un indicator care prezintă dimensiunea presiunii umane asupra resurselor naturale.Pentru ediţia 2010, starea biodiversităţii a fost cercetată prin monitorizarea a peste 8000 de populaţii animale, aparţinând unui număr de 2500 de specii. Rezultatele dezvăluie o tendinţă alarmantă: Indexul Planeta Vie a scăzut cu 30%, în comparaţie cu anul 1970. Mai mult, speciile tropicale au înregistrat un declin de 60%, în ultimii 40 de ani.
„S-a identificat o pierdere alarmantă a biodiversităţii în ţările cu venituri mici, cu precădere în ţările tropicale, în timp ce ţările dezvoltate trăiesc într-un fals paradis, alimentat de un consum excesiv, care conduce la emisii semnificative de dioxid de carbon.”, a declarat James Leape, Director WWF Internaţional.
Amprenta ecologică sau câte planete „consumăm”
Conform Raportului Planeta Vie 2010, consumul de resurse naturale depăşeşte cu 50% capacitatea de susţinere a Pământului. În total, amprenta ecologică a omenirii s-a dublat din 1966 până acum. Aceasta înseamnă că Pământul are nevoie de un an şi jumătate pentru a produce resursele pe care noi le consumăm într-un an.
Dacă cererile vor creşte în acelaşi ritm ca şi până acum, până în 2030 omenirea va ajunge să consume resursele naturale a două planete – dacă aceste resurse nu se vor fi epuizat deja!
Totuşi, nu toţi locuitorii Planetei consumă la fel de mult. În ţările dezvoltate, de exemplu, consumul se situează cu mult peste capacitatea de regenerare a Pamântului. Emiratele Arabe, Quatar, Danemarca, Belgia, Statele Unite ale Americii, Estonia, Canada, Australia, Kuweit şi Irlanda au cea mai mare amprentă ecologică pe cap de locuitor, conform Raportului Planeta Vie.
Practic, dacă toată lumea ar consuma ca locuitorii din Emiratele Arabe, am avea nevoie de mai mult de 4.5 planete Pământ pentru a ne putea asigura necesarul de resurse.
La polul opus se află ţările slab dezvoltate, în mare parte situate în Asia şi Africa. Aici, cererea de resurse şi consumul se situează mult sub nivelul din ţările bogate. Conform Raportului Planeta Vie, ţările cu cea mai mică amprentă ecologică sunt, în prezent, Singapore, Teritoriul Palestinian Ocupat, Iordania, Irak, Haiti, Israel, Republica Coreea, Bangladeş şi Jamaica.
Amprenta asupra apei
Planeta se confruntă cu o criză de apă dulce tot mai accentuată. Mai exact, 71 de ţări au de-a face, în prezent, cu o criză de apă, lucru care afectează nu doar viaţa oamenilor, ci şi a animalelor şi plantelor. Conform previziunilor Naţiunilor Unite, până în 2025 aproximativ 2/3 din populaţia lumii va locui în zone în care apa va fi dificil de procurat.
Câte planete „consumă” România?
România are o amprentă ecologică medie de 2.7 hectare pe cap de locuitor – ceea ce înseamnă că fiecare dintre locuitorii României utilizează, în medie, 2.7 hectare din suprafaţa globului pentru resurse de hrană, combustibil, materiale de îmbrăcăminte şi construcţii. Dar planeta nu ne poate oferi decât 1.8 hectare de teren şi apă (Nota 1). Deşi impactul nostru asupra naturii se situează sub nivelul ţărilor mai dezvoltate, în România consumul de resurse naturale şi stilul de viaţă depăşesc capacitatea de suport a ecosistemelor naturale.
Dezvoltarea haotică a domeniului construcţiilor – de la extracţia materialelor, transport, conversia spaţiilor verzi în spaţii destinate construirii, volumul construcţiilor, până la construcţiile ilegale din ariile protejate - reprezintă un procent considerabil din amprenta ecologică a ţării noastre. În general, în ciuda veniturilor mult mai mici comparativ cu cele de la nivel european, în România consumul de resurse şi cantitatea de deşeuri generate sunt mari, situându-se peste capacitatea de regenerare naturală a mediului înconjurător.
În ceea ce priveşte amprenta asupra apei, vorbim, în momentul de faţă, de o criză moderată de apă, prezentă în anumite perioade ale anului, ceea ce indică necesitatea unor măsuri de economisire a apei şi de folosire mai eficientă a resurselor.
Europa: doar 4 state trăiesc în limitele Planetei
Cu excepţia a patru ţări - Estonia, Finlanda, Letonia şi Suedia - toate statele membre UE sunt „datornici ecologici”, consumând mai multe resurse naturale decât poate produce pământul. Cele 500 de milioane de locuitori ai Uniunii Europene, reprezentând doar 7% din populaţia lumii, consumă aproape de două ori mai multe resurse decât media globală. Patru dintre acestea - Danemarca, Belgia, Estonia şi Irlanda - se află în topul primelor 10 ţări cu amprenta de carbon cea mai mare.
Sursa http://www.evz.ro
„S-a identificat o pierdere alarmantă a biodiversităţii în ţările cu venituri mici, cu precădere în ţările tropicale, în timp ce ţările dezvoltate trăiesc într-un fals paradis, alimentat de un consum excesiv, care conduce la emisii semnificative de dioxid de carbon.”, a declarat James Leape, Director WWF Internaţional.
Amprenta ecologică sau câte planete „consumăm”
Conform Raportului Planeta Vie 2010, consumul de resurse naturale depăşeşte cu 50% capacitatea de susţinere a Pământului. În total, amprenta ecologică a omenirii s-a dublat din 1966 până acum. Aceasta înseamnă că Pământul are nevoie de un an şi jumătate pentru a produce resursele pe care noi le consumăm într-un an.
Dacă cererile vor creşte în acelaşi ritm ca şi până acum, până în 2030 omenirea va ajunge să consume resursele naturale a două planete – dacă aceste resurse nu se vor fi epuizat deja!
Totuşi, nu toţi locuitorii Planetei consumă la fel de mult. În ţările dezvoltate, de exemplu, consumul se situează cu mult peste capacitatea de regenerare a Pamântului. Emiratele Arabe, Quatar, Danemarca, Belgia, Statele Unite ale Americii, Estonia, Canada, Australia, Kuweit şi Irlanda au cea mai mare amprentă ecologică pe cap de locuitor, conform Raportului Planeta Vie.
Practic, dacă toată lumea ar consuma ca locuitorii din Emiratele Arabe, am avea nevoie de mai mult de 4.5 planete Pământ pentru a ne putea asigura necesarul de resurse.
La polul opus se află ţările slab dezvoltate, în mare parte situate în Asia şi Africa. Aici, cererea de resurse şi consumul se situează mult sub nivelul din ţările bogate. Conform Raportului Planeta Vie, ţările cu cea mai mică amprentă ecologică sunt, în prezent, Singapore, Teritoriul Palestinian Ocupat, Iordania, Irak, Haiti, Israel, Republica Coreea, Bangladeş şi Jamaica.
Amprenta asupra apei
Planeta se confruntă cu o criză de apă dulce tot mai accentuată. Mai exact, 71 de ţări au de-a face, în prezent, cu o criză de apă, lucru care afectează nu doar viaţa oamenilor, ci şi a animalelor şi plantelor. Conform previziunilor Naţiunilor Unite, până în 2025 aproximativ 2/3 din populaţia lumii va locui în zone în care apa va fi dificil de procurat.
Câte planete „consumă” România?
România are o amprentă ecologică medie de 2.7 hectare pe cap de locuitor – ceea ce înseamnă că fiecare dintre locuitorii României utilizează, în medie, 2.7 hectare din suprafaţa globului pentru resurse de hrană, combustibil, materiale de îmbrăcăminte şi construcţii. Dar planeta nu ne poate oferi decât 1.8 hectare de teren şi apă (Nota 1). Deşi impactul nostru asupra naturii se situează sub nivelul ţărilor mai dezvoltate, în România consumul de resurse naturale şi stilul de viaţă depăşesc capacitatea de suport a ecosistemelor naturale.
Dezvoltarea haotică a domeniului construcţiilor – de la extracţia materialelor, transport, conversia spaţiilor verzi în spaţii destinate construirii, volumul construcţiilor, până la construcţiile ilegale din ariile protejate - reprezintă un procent considerabil din amprenta ecologică a ţării noastre. În general, în ciuda veniturilor mult mai mici comparativ cu cele de la nivel european, în România consumul de resurse şi cantitatea de deşeuri generate sunt mari, situându-se peste capacitatea de regenerare naturală a mediului înconjurător.
În ceea ce priveşte amprenta asupra apei, vorbim, în momentul de faţă, de o criză moderată de apă, prezentă în anumite perioade ale anului, ceea ce indică necesitatea unor măsuri de economisire a apei şi de folosire mai eficientă a resurselor.
Europa: doar 4 state trăiesc în limitele Planetei
Cu excepţia a patru ţări - Estonia, Finlanda, Letonia şi Suedia - toate statele membre UE sunt „datornici ecologici”, consumând mai multe resurse naturale decât poate produce pământul. Cele 500 de milioane de locuitori ai Uniunii Europene, reprezentând doar 7% din populaţia lumii, consumă aproape de două ori mai multe resurse decât media globală. Patru dintre acestea - Danemarca, Belgia, Estonia şi Irlanda - se află în topul primelor 10 ţări cu amprenta de carbon cea mai mare.
Sursa http://www.evz.ro
0 comments:
Post a Comment